Una, alta despre politeţe

Ieri am păţit una dintre cele mai ciudate lucruri din ultima vreme.

Treaba stă aşa : În urmă cu aproximativ un an, venind acasă de la şcoală, m-am întălnit cu o vecină în vârstă care venea de la piaţă cu două plase foarte mari în mâini. Văzând că abia poate căra bagajele, m-am oferit să i le duc eu până acasă. Oricum aveam acelaşi drum, iar ea locuieşte la etajul unu pe când eu stau la trei, deci nu mă costa nimic. Femeia a apreciat gestul, mi-a înmânat plasele şi ne-am văzut de drumul spre casă. Am ajuns, am salutat-o respectuos şi am plecat şi eu acasă.

Nimic anormal până acum. Ieri, însă, m-am întâlnit din nou cu ea în scara blocului. De data aceasta ea urca, eu coboram. O salut, iar ea mă opreşte şi îmi spune "Laurenţiu, dacă te rog ceva, faci pentru mine?".Eu am răspuns afirmativ gândindu-mă că cine ştie cu ce vrea să o ajut.

Şi, surpriză ! Femeia scoate 10 RON şi mi-i pune în mână, apoi mă roagă să o scuz pentru că nu mi-a cumpărat o ciocolată, însă nu a ştiut că ne vom întâlni. Eu, şocat de gestul ei, am încercat să o refuz pentru că nu ştiam de ce îmi dă bani, dar ea a jurat că dacă nu-i iau se supără pe mine. Abia după ce am acceptat recompensa mi-a spus că nu a uitat gestul meu din urmă cu un an şi că apreciază foarte mult ceea ce am făcut atunci pentru că nici nepoţii ei nu s-au oferit vreodată să-i ducă plasa. Apoi, a început să-mi spună că în ziua aceea chiar se simţea foarte rău şi pentru faptul că am ajutat-o, am crescut foarte mult în ochii ei şi că, citez, "sunt un băiat model". Cred că toţi cunoscuţii mei, cu mine în frunte, suntem conştienţi că sunt departe de a fi un model pentru cineva. Am mult prea multe păcate şi fac mult prea multe tâmpenii ca să pot fi considerat astfel. Singurul context în care aş putea fi dat exemplu este următorul : "Îl vezi pe Laurenţiu ? Da ! No, orice ai face, nu fă ca el !".

Ceea ce vreau să spun este că mă bucur că încă mai există oameni care apreciază un gest frumos. Astfel de oameni sunt tot mai rari în ziua de azi, când toţi sunt din ce în ce mai răi, mai egoişti şi mai indiferenţi. Majoritatea oamenilor ar considera gestul făcut de mine o slăbiciune. S-ar uita la mine şi ar spune probabil " Ce lame e ăla !". Într-o lume atât de cinică precum cea în care trăim, chiar mă bucur că încă mai există şi excepţii, care apreciază un gest de politeţe. Din păcate, doamna despre care vorbesc are în jur de 80 de ani. Cei de vârsta noastră nu ştiu cât de mult apreciază astfel de gesturi şi mai ales câţi dintre noi mai facem aşa ceva. Nici eu nu fac asta toată ziua, doar că atunci am avut, probabil, un moment de bunătate şi oricum nu mă încurca cu nimic. Dacă locuia în partea opusă nici nu se punea problema să o ajut. Nu vreau să fac eu pe marele moralist pentru că nu sunt în poziţia care să-mi permită acest lucru. Pot să remarc, în schimb, că am ajuns să trecem impasibili pe lângă oameni care sunt bătuţi cu bâta şi să ne spunem că nu e treaba noastră, trecând mai departe nepăsători. Nu cred că aşa ceva e normal...

Na, că narcisistul din mine a ieşit la suprafaţă încă odată şi m-a făcut să mă auto-laud.