Sursa photo: www.sfin.ro |
În ultimii ani, la Cramele Recaş s-a desfăşurat o amplă campanie de promovare prin care s-a încercat atragerea cât mai multor clienţi, dar şi educarea lor în arta degustării vinului.
Situate la aproximativ 20 de kilometri de Timişoara, viile Recaşului se întind pe o suprafaţă de peste 700 de hectare. De aici porneşte fabricarea unuia dintre cele mai apreciate vinuri autohtone. Suprafeţele vechi, plantate cu hibrizi direct producători, au fost defrişate. În locul lor şi-au făcut apariţia plantaţii noi de soiuri nobile, alese astfel încât legătura dintre tipul de sol şi soiul de strugure să conducă la naşterea celui mai bun vin pe care îl poate da Recaşul.
Sursa photo: www.recaswine.ro |
Datat în 11 noiembrie 1447, cel mai vechi document scris în care apare menţionată pasiunea pentru viticultură a localnicilor din această zonă a Timişului, este o relatare cât se poate de clară cu privire la metodele de fabricare a celui care se vrea acum un vin autohton de top. Cele peste 100 de medalii de aur şi de argint câştigate de această instituţie de-a lungul timpului la concusuri naţionale sau internaţionale vin în sprijinul acestei idei.
Vinurile îmbuteliate sub sigiliul Cramelor Recaş nu este distribuit doar pe teritoriul ţării, ci o mare parte este dintre ele sunt date spre export în peste 25 de ţări, pornind de la "Ţara Soarelui Răsare", Japonia, până la întepărtata Malaezia şi trecând prin Franţa, Anglia, Italia sau S.U.A.
Compania a cunoscut o reală creştere de reputaţie după anul 2002, când s-au investit foarte mulţi bani pentru repararea şi înlocuirea aparaturii, dar şi în campanii publicitare. Totul se face sub supravegherea unui vinificator australian, Hartley Smithers, care are înregistrate în CV succese de piaţă enorme, cum ar fi vinurile Yellowtail.
În urma acestor investiţii masive, la Recaş a apărut una dintre cele mai moderne podgorii din România. Este dotată cu aparatură de ultima generaţie şi beneficiază de un spaţiu de depozitae a vinului cu capacitatea de şapte milioane de litri. Cu toate acestea, nu s-a renunţat la tradiţia care a făcut vinurile de aici celebre pe tot mapamondul. Dacă la recepţia strugurilor există un traseu frigorific către prese, şi până la îmbuteliere, vinul trece prin vase de fermentare de inox cu temperatură controlată. Cele mai bune vinuri ajung în baricurile superpremium, pentru maturare în contact cu lemnul de stejar.
Sursa photo: www.agenda.ro |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu