Sursa photo: a1.ro |
Un grup mai mare, de vreo 7, 8 stăteau strânşi într-un cerc ţopăind şi zbierând. Erau toţi îmbrăcaţi hipstereşte, cu pantaloni în carouri, ochelari fără lentile şi cu şosete pe cap. Nu conta că afară erau peste 30 de grade. Moda cere sacrificii! Printre zbierete, se mai auzea şi cum îşi înfigeau organele nedezvoltate încă unii în gura celorlalţi, aşa, random. Abia când ne-am apropiat mi-am dat seama că, de fapt, ţopăiala aia era un fel de dans, iar urletele erau, de fapt, un soi cântat. Apoi, am văzut că cel din centru avea un telefon în mână din care suna o piesă foarte în vogă în această perioadă. Aia cu "cine a stins lumina, Ruby". Nu ştiu cum îi spune, dar cred că e a lui Grasu' XXL. Toţi copiii ăştia stăteau în cerc, dădeau din cap şi săreau bezmetic în timp ce zbierau în cor versurile melodiei respective. Urlau cu atâta pasiune numele ăleia cu belciug în nas de m-am speriat! Cum naiba a ajuns tipa aia cu faţa la fel de frumoasă ca pământu' de sub unghii să fie model pentru tineri nu-mi explic, dar ceva nu-i bine în ecuaţia asta!
Toate ca toate, dar dacă cineva avea curajul să se uite spre ei cu reproş sau dezaprobator, aceştia reacţionau ca o haită de lupi flămânzi care tocmai a pus ochii pe o căprioară rănită la picior. Având în vedere că, după cum am spus şi mai sus, niciunul dintre aceşti copii nu părea să aibă încă buletin şi că tinerii sunt viitorul, concluzia e una singură: ne ducem dracu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu