Subscribe:

vineri, 24 septembrie 2010

Asediu la Cotroceni

Chiar în momentele acestea Cotroceniul este asediat de protestatari care cer cu îndârjire ca domnul Preşedinte, Traian Băsescu, să coboare în mijlocul lor şi să stea de vorbă cu ei.

Printre protestatari se numără circa 6000 de poliţişti care fac parte din sindicat, păziţi de 400 de jandarmi care asigură securitatea şi ordinea. Ei au început protestul în Piaţa Victoria, de unde au mers în marş până în faţa Palatului Cotroceni, acolo unde continuă scandările şi la această oră. Protestatarii sunt nemulţumiţi pentru că le-au fost tăiate salariile şi pe parcursul acestui an au fost privaţi şi de alte beneficii materiale (ex: nu li s-au mai dat bani pentru haine). Şi noua hotărâre cu privire la vârsta de pensionare îi nemulţumeşte pe poliţişti. Aceştia spun că nu vor pleca până când domnul Băsescu nu va ieşi în faţa lor la negocieri.

marți, 21 septembrie 2010

Ti-mi-şoa-ra !

Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra, TIMIŞOARA !

Acest "cântec" al galeriei lui Poli îmi răsună în cap de câteva zile şi nu pot să scap de el. Motivul ? Mi-e dor de Timişoara ! Şi cum să nu-mi fie ? E oraşul meu preferat din ţară şi am o grămadă de argumente care să-mi susţină această afirmaţie. În primul rând, acolo îmi sunt colegii de facultate de care îmi e foarte dor şi cu care mă distrez neîncetat, fie că suntem la cursuri sau în timpul liber. Mi-e dor de tine, Ungure, şi de toate tâmpeniile pe care le făceam şi pe care cu siguranţă o să le continuăm şi anul acesta în acelaşi ritm sau chiar mai accentuat ! Mi-e dor de tine, Elicopterule -sau Planor sau ce porecle ţi-am mai pus că nu mai ştiu- ! Cine mai vine la mine la cafea dacă nu Elicopterul, "cea mai colegă a mea" ? Mi-e dor de colegii de cameră (bă, hai să facem ceva, hai să ne distrăm) ! Mamă... am început să dau nume şi acum o să-mi sară în cap cei pe care nu o să-i nominalizez. Sper să înţelegeţi că sunteţi prea mulţi ca să pot să vă pomenesc pe toţi (de fapt toate). Oricum, mi-e dor de voi toţi. Colegii -de facultă şi de cameră- sunt principalul motiv pentru care mi-e dor de Timişoara, dar la acest motiv se mai adaugă şi plictiseala din Alba şi stresul de acasă.

În fine, trecem mai departe : mi-e dor de Timişoara pentru libertatea pe care mi-o oferă. Acolo nu are nimeni treabă cu mine dacă vin acasă la şase dimineaţa sau dacă nu vin deloc. Eventual mă înjură un coleg de cameră pentru că l-am trezit, dar în rest nimeni nu are treabă cu viaţa mea. Mi-e dor pentru că acolo chiar am ce să fac şi nu mă plictisesc decât foarte rar şi foarte puţin. Chiar sunt enşpe mii de locuri unde mă pot distra în Timişoara. Cel mai bun exemplu e Happy... ce nume predestinat ! Îmi lipsesc parcurile verzi pe care trebuie să le traversez în drumul spre facultate şi Piaţa Unirii, unde se adună toţi studenţii la cafenele sau pe bănci şi unde poţi să cunoşti o grămadă de oameni noi. Până şi de unele cursuri mi-e dor sau de unii profi, cu referire directă către domnul Tolcea şi prietenul Râţă. Cum să nu îţi fie dor de facultate când tu citeşti ziarul şi un coleg de cameră te întreabă ce faci, iar tu răspunzi foarte sincer şi foarte serios "teme" ? Şi nu în ultimul rând, îmi e dor de viaţa de noapte din Timişoara. Acolo chiar este viaţă de noapte în adevăratul sens al cuvântului, nu imitaţia asta ieftină din oraşele mici, unde la orele 23:00 e pustiu peste tot !

Acest dor de "casă" se datorează , probabil, şi celor nouă zile care au mai rămas până la întoarcerea mea acolo. Cu cât sunt mai puţine zile, cu atât devin mai nerăbdător.

Concluzia !? Simplu ! Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra, TIMIŞOARA !

vineri, 10 septembrie 2010

T.S.D.

T.S.D.-Tineretul Social Democrat

Cine sunt şi ce vor de la noi ?

După cum, probabil, mulţi dintre voi bănuiţi deja, este vorba de organizaţia de tineret a P.S.D. "Juniorii P.S.D." dacă vreţi !

T.S.D. este rezultatul fuziunii dintre Organizaţia de Tineret a P.D.S.R. şi Organizaţia de Tineret a P.S.D.R. Odată cu trecerea timpului T.S.D. a devenit membru al Uniunii Internaţionale a Tineretului Socialist -noiembrie 2002- şi membru al Organizaţiei Tinerilor Socialişti Europeni -martie 2005-. În prezent, organizaţia este cea mai mare de felul ei din întreaga ţară, numărând peste 75.000 de membri.

luni, 6 septembrie 2010

Mare... nebunie

După o perioadă îndelungată de absenţă, iată-mă cu noi forţe şi cu noi subiecte gata să fie zbătute, dezbătute şi răzbătute !

Şi dacă tot e sezonul revenirilor, ţin să anunţ că astăzi m-am întors de la mare.

Săptămâna trecută, începând din data de 1 Septembrie am avut parte de o vacanţă de patru zile pe litoralul Mării Negre, în staţiunea Jupiter, alături de încă vreo 2000 de membrii ai T.S.D.-ului (Tineretul Social Democrat) veniţi din toată ţara.

Contrar tuturor aşteptărilor şi predicţiilor specialiştilor, am avut parte de o vreme extraordinară, deşi la plecare ploua şi era frig în toată ţara. A fost frig doar în dimineaţa sosirii, în rest fiind o vreme excelentă, iar uneori îşi mai făceau apariţia câteva rafale de vânt slabe. A fost o palmă dată scepticilor care râdeu de mine că merg la mare pe o asemenea vreme şi care nu încetau cu glumele de genu': "bă, ţi-ai luat şuba că am auzit că o să fie viscol ?" sau "doar un nebun ca tine poate să meragă la mare pe vremea asta". Uite că am mers şi uite că a fost mult mai bine decât mă aşteptam. Din toate punctele de vedere.

Ca de fiecare dată când am fost la mare, am avut parte de distracţie în permanenţă.