Când unul vrea să doarmă/citească/să facă orice altceva ce necesită linişte, iar celălalt are chef de poveşti nemuritoare... Sursa photo: www.123rf.com |
Ştiţi voi, unul care vorbeşte non-stop, indiferent dacă îl ascultă cineva sau nu şi indiferent dacă cel cu care vrea să converseze face altceva sau nu are timp de discuţii. Trebuie să vorbească, e în natura lui! Nu contează că stăpâneşte sau nu subiectul abordat! Trebuie să vorbească şi gata! Ce dacă aberează? Important e să nu tacă!
Cei mai enervanţi dintre acei oameni sunt cei care comentează mereu despre te miri ce chestie. Caz ipotetic (orice asemănare cu persoane reale e pur întâmplătoare): staţi amândoi liniştiţi la o masă într-un local, cu câte o bere în faţă când, din senin, el începe să urle în gura mare că guvernul e de căcat şi că şi-ar dori un nou Antonescu în fruntea ţării. Apoi, fără nici un fel de legătură, începe să se plângă de preţul vinetelor de import şi de faptul că nu merită să dai atâţia bani pe ele pentru că oricum sunt crescute în seră şi n-au niciun gust. Toate astea pentru a sfârşi cu un fel de dovadă că el a învins sistemul: "Da, de fapt, mă piş pe ei şi pe preţurile lor! Vezi bluza asta de pe mine? Am luat-o dintr-un secănd cu un leu. Ui, îi şi originală! Scrie pe ea Adidas Original, n-are cum să fie fake! Nu mă fac ei pe mine aşa uşor. Io-s mai deştept ca ei"! Evident, în urma unui astfel de monolog, te uiţi la prietenul tău şi te chinui să-ţi dai seama dacă e beat, drogat, nebun, prost de pute sau toate la un loc.
Apoi, te gândeşti cum să-l opreşti pentru că sigur vor urma şi alte astfel de ieşiri în decor. Şi, fiindcă nu vrei să-l jigneşti, încerci să îl faci să tacă cât de subtil poţi! Dar cum se poate opri fără zgomot(!) un tren care deraiază? Eu am încercat şi cu metode pe care le-am citit în manuale despre manipulare, dar fără niciun efect. Nici chestia cu "nu-i zâmbi, nu te uita în ochii lui, nu spune nimic şi astfel va înceta" nu a funcţionat şi nici schimbarea subiectului nu a avut efectul dorit. Ce mai? Nimic nu a mers! În final, am cedat nervos şi i-am spus: "Te rog, taci"! Aşa cum mă aşteptam, s-a supărat, dar tot nu s-a oprit din vorbit! A început cu discuţii pe tema... tăcerii!
Scăparea a venit când mi-a sunat telefonul şi am profitat de oportunitatea ivită spunându-i că trebuie să plec pentru că a intervenit o problemă! Îmi pare rău că l-am minţit, dar ştiţi şi voi cât de stresanţi pot deveni astfel de oameni!
Costica, Dormi ?
Asculta mai multe audio diverse
0 comments:
/wahaha /hihi /omg /no /dignose /sweat /shock /floor /hmm /XD /blur /blush /nobigdeal /please /bye
Trimiteți un comentariu