Viaţa la cămin 3 - Sesiunea sau...Stersiunea

Şi, a început ! Singura perioadă a anului universitar când toţi studenţii fac ce ar trebui să facă în mod normal : învaţă. 2 luni pe an, vezi pretutindeni studenţi cu foi în mână, stresaţi de inevitabilele examene pe care trebuie să le promoveze neapărat. Resul de 10 luni rămase în an, reprezintă, în cele mai multe cazuri, o vacanţă prelungită în care trebuie să mai treci pe la câte un seminar, cu scopul de a stânge numărul necesar de prezenţe pentru a fi admis în examen. Sfântu' 5 ! Ăsta e ţelul suprem şi trebuie atins prin orice mijloace.
Sesiunea este o perioadă înfloritoare pentru toate xerox-urile situate în complex, a căror profit creşte, probabil, cu 300% cel puţin. Nu doar xerox-urile au de câştigat de pe urma sesiunii. Cam toate lucrurile aflate în complexul studenţesc cunosc o dezvolare majoră, inclusiv barurile, contrar tuturor aşteptărilor. Pentru că, după orice examen, fie trecut, fie picat, locul cel mai fregvent vizitat este un local unde te relaxezi şi te pregăteşti moral cu ceva de băut pentru următorul. Această mentalitate se bazează pe principiul "one down, n to go", completată cu româneasca "încă una şi mă duc". Sesiunea este acea perioadă când toţi sunt pe fugă şi nu ştiu încotro să o apuce pentru că, surpriză sau nu, trebuie să înveţe materia predată într-un întreg semestru în doar câteva zile, sau chiar într-o singură seară. Oricum, indiferent cât ne-am dori cu toţii să ne luăm examenele din prima, se spune că nu eşti un student adevărat dacă nu ai măcar o restanţă. Eu personal sunt foarte aproape de această performanţă, după cum spuneam şi în articolul "20 da ani, student...analfabet !?". În stresiune, e unica perioadă când sălile de lectură din cămine sunt pline ochi, ba chiar trebuie să îţi faci rezervare la scaun ca să nu fie ocupat de altcineva (laşi un curs pe scaun să se ştie că e ocupat). În restul timpului, sala de lectură este o cameră rece, pustie şi neprimitoare, câteodată transformându-se în loc de dat chefuri, dar nu foarte des (cel puţin nu la mine în cămin). Stresiunea este, practic, momentul adevărului pentru orice student. Aici se vede truda din timpul anului şi se culege ce s-a semănat. Cu toate că nici un student nu aşteaptă cu nerăbdare sosirea sesiunii (probabil mulţi nu ar vrea ca ea să existe), aceasta are un farmec aparte. E ceva diferit în această perioadă şi se simte până şi în aer. Este momentul când socializarea între colegii de facultate ia proporţii. Doar în sesiune toţi se sună, se caută pe mess, discută despre examene, subiecte, profi, metode de a copia, etc. În momentele acelea, se vede clar cât de uniţi sunt studenţii cu adevărat, cum îşi împart cursurile între ei şi se ajută reciproc pentru a obţine rezultate cât mai bune. Ştiţi şi voi cum e : unu' are un curs, tu ai altu', colega are altu' şi tot aşa până se adună toată materia. În restul anului, socializarea nu merge atât de bine, fiecare preferând să stea cu grupul lui şi nu prea interacţionează cu alţii din afară (mai ales din alte grupe). Concluzia ar fi că sesiunea, aşa cum e ea, cu bune, cu rele, e necesară şi oarecum plăcută într-un fel mai ciudat. Să zicem doar că facultatea şi viaţa de student nu ar mai fi la fel fără sesiune. Este, dacă vreţi, un rău necesar vieţii de student. Sper că prin acest articol,am reuşit să vă transmit măcar o fărmâmă din ceea ce înseamnă febra sesiunii şi cum se simte un student tipic în această perioadă. Mulţumesc şi baftă la examene !