The Hobbit: The Desolation of Smaug - Review

The Hobbit: The Desolation of Smaug
Sursa photo: thehobbit.com

Mai sunt fix 17 zile până la lansarea în cinematografele româneşti a ultimului film The Hobbit. The Battle of The Five Armies promite să fie încununarea unei trilogii semnată de Peter Jakson, la capătul căreia fanii îşi vor lua rămas bun de la Pământul de Mijloc. Sper să fie un final aşa cum admiratorii lumii create de J.R.R. Tolkien merită să vadă şi, mai ales, sper să fie demn de cartea după care a fost inspirat.

Până atunci însă, propun o împrospătare a memoriei cu un review a părţii secunde din The Hobbit şi anume, The Desolation of Smaug.

Anul trecut, Peter Jakson revenea pe marile ecrane cu unul dintre cele mai scumpe filme produse vreodată. O producţie care a ridicat aşteptări enorme şi care, pe lângă efectele speciale cu care am fost deja obişnuiţi, promitea o incursiune în viaţa lui Bilbo Baggins, hobbitul pornit într-o călătorie alături de 13 dwarfi în încercarea de a-şi recuceri regatul pierdut Erebor. Mai multe despre începuturile acestei aventuri se găsesc aici.

Sursa photo: thehobbit.com

Până să ajungă la Muntele Singuratic, acolo unde sălăşluieşte Smaug, dragonul care a pus stăpânire pe Erebor, eroii lui Tokien ajung în casa lui Beorn. Acesta este ultimul supravieţuitor al unei populaţii de oameni care se puteau preschimba în fiare sălbatice. Când nu avea înfăţişarea umană, Beorn devenea un urs feroce şi capabil să ucidă până şi cei mai puternici războinici. În casa lui, regele neîncoronat al dwarfilor, Thorin Oakenshield împreună cu camarazii săi află că acelaşi Azog, duşmanul lor de moarte, este responsabil şi pentru dispariţia celor din neamul lui Beorn. Tocmai din acest motiv ei primesc ajutorul lui Beorn şi ajung până la marginea unei păduri întunecate, îmbolnăvită parcă de prezenţa unor spirite malefice.

Este momentul în care Gandalf bănuieşte că vechiul duşman al omenirii a revenit şi îşi adună forţele pentru un nou asalt asupra Pământului de Mijloc. Conştient de pericolul care pândeşte lumea, Gandalf îşi părăseşte camarazii în încercarea de a se convinge definitiv că bănuielile lui sunt adevărate. Acesta ajunge în Dol Guldur, vechea cetate a inamicului, unde se zvonea că şi-a găsit refugiu un necromant răuvoitor. Din păcate, cele mai negre gânduri ale sale se confirmă în momentul în care acel necromant se dovedeşte a fi chiar Sauron. Acesta încă nu a luat formă fizică deoarece nu are Inelul Puterii, însă şi-a recăpătat o bună parte din puteri şi a început să-şi strângă armata pentru a cucerii Pământul de Mijloc. Totul în foarte mare secret şi ferit de ochii elfilor care ar fi putut să-i dejoace planul.

Sursa photo: thehobbit.com

Între timp, Bilbo, Thorin şi restul dwarfilor au intrat în pădurea aceea blestemată în încercarea de a găsi cel mai scurt drum spre Muntele Singuratic. Aici sunt întâmpinaţi de o mulţime de pericole şi din cauza neatenţiei se abat de la cărare. Pierduţi şi speriaţi, sunt atacaţi de o mulţime de păienjeni uriaşi şi reuşesc să scape doar cu ajutorul minţii agere a lui Bilbo, Inelului pe care l-a folosit pentru a se ascunde de păianjeni şi, mai ales, cu ajutorul elfilor pădurii care le-au sărit în ajutor în ultima clipă. Unul dintre aceştia este chiar Legolas. Mai tânăr şi parcă nu la fel de înţelept ca cel din The Lord of the Rings, elful îi ia prizonieri pe dwarfi şi îi duce în faţa regelui său, Thranduil. Chiar dacă iniţial, regele s-a oferit să-i ajute în schimbul unor nestemate din comoara pe care stătea Smaug, Thorin a refuzat aşa că au fost întemniţaţi. Şi de aici au scăpat tot datorită lui Bilbo, care a găsit o cale de ieşire din regatul elfilor şi, folosindu-se din nou de Inel, a reuşit să îşi scoată prietenii din închisoare.

După o lungă luptă cu orcii, protagoniştii ajung în Oraşul de pe Lac. Un oraş decăzut, sortit sărăciei şi foametei din cauza unui lider care nu înţelegea adevăratele nevoi ale supuşilor săi şi îi trata cu o superioritate tipică unui dictator. Totuşi, aici îl întâlnesc pe Brad, un lider înnăscut care îi ajută şi le oferă adăpost când aveau mai multă nevoie.

Sursa photo: thehobbit.com

Până la urmă, liderul Oraşului de pe Lac îi ajută pe dwarfi şi le oferă haine, arme şi provizii, motivat fiind de promisiunea lui Thorin, aceea de a reda Oraşului strălucirea de altă dată de îndată ce ei recuceresc Ereborul.

Ajunşi în sfârşit pe Muntele Singuratic, aceştia găsesc intrarea secretă şi îl trimit pe Bilbo să caute ceea ce se numeşte Inima Muntelui. O nestemată nepreţuită cu ajutorul căreia Thorin ar putea să reunească cele şapte regate ale dwarfilor şi să devină, aşa cum îi este destinat, Regele de Sub Munte.

Bilbo intră în Munte şi acolo îl trezeşte pe Smaug. Acesta încearcă să-i ucidă pe toţi cei care au cutezat să-l trezească şi să încerce să-i fure comoara, iar partea a doua a filmului The Hobbit se sfârşeşte cu dragonul, înfuriat din cauza faptului că nu a putut să-i omoare pe dwarfi şi pe Bilbo, zburând cu viteză şi cu dorinţă de răzbunare pe Oraşul de pe Lac, după ce şi-a dat seama că oamenii de acolo au fost complici la misiunea dwarfilor.

Sursa photo: thehobbit.com

The Desolation of Smaug a completat perfect prima parte a trilogiei şi a oferit fanilor acţiune, suspans şi efecte extraordinare. Totodată, acesta a lăsat destul loc pentru cea de-a treia parte, iar fanii nu pot decât să-şi imagineze cum va finaliza Peter Jakson acestă poveste şi cum îşi va lua adio de la lumea din Pământul de Mijloc după mai bine de un deceniu.

The Desolation of Smaug nu a făcut decât să reconfirme faptul că Peter Jakson se regăseşte perfect în lumea creată de Tolkien şi că e cel mai în măsură să ecranizeze lumea acestuia până la final. Abia aştept ultima parte a trilogiei The Hobbit, deşi simt şi puţină tristeţe ştiind că de data asta se va sfârşi cu totul. Sau, cine ştie!? Poate în viitor, Jakson se va încumeta să ecranizeze şi Silmarillion, deşi, speranţele sunt slabe.


Trailer: