Singur în mulţime

sursa photo: http://redletterbelievers.blogspot.com/2009/09/alone-in-crowd.html

Singur în mulţime !

Acesta este sentimentul care m-a cuprins în acest weekend în Alba Iulia. ”Casă dulce casă !” Asta ar spune orice student care vine după trei săptămâni înapoi în oraşul său natal.
Asta am spus şi eu când am ajuns, însă, după prima zi am realizat că nu mai e casa care era odată. Nu mă refer aici la famile, care rămâne mereu neschimbată şi la fel de iubitoare. Mă refer la prieteni. Cu toţii ştim că odată ajunşi la facultate, multe prietenii se răcesc şi se pierd deoarece fiecare îşi urmează drumul prin diferite oraşe şi nu se mai întâlnesc la fel de des ca înainte. E, problema mea este că majoritatea prietenilor mei abia anul acesta au intrat la facultate... în Germania. Cu cei care au plecat în Cluj sau prin alte oraşe mă mai întâlnesc fiindcă vorbim la telefon şi ne înţelegem să venim deodată acasă. Gaşca principală a plecat în Germania. Toţi trei (Vlad, Paul şi Miţă) au terminat un liceu cu profil de limbă germană şi acum, „au tăiat-o la mai bine”. Cine ştie când o să ne mai întâlnim pentru că ei nu pot să vină în weekend acasă, aşa cum fac majoritatea care au rămas în ţară. Le doresc mult succes acolo, dar le simt lipsa crunt. Cel mai tare am simţit asta în ultimele trei zile. Ieşeam afară din casă, străzile erau pline, dar nimeni cunoscut, de unde şi titlul articolului. Mă simţeam singur într-o mare de oameni. Toţi care treceau pe lângă mine sunt din „noua generaţe”, necunoscuţi şi de vârste mult mai mici sau oameni mari cu care nu am tangenţe.

Fiind o fire sociabilă, care nu poate să stea în casă două zile consecutiv, am crezut că înnebunesc. E cel mai urît sentiment, acela de a fi înconjurat de oameni, dar să fii singur totuşi. Ca rezultat, în jurul orelor 20-21 eram în casă. Înainte stăteam şi până la 6-7 dimineaţa afară. Acum, nu mai am cu cine. Îmi era frică de asta şi uite că pe bună dreptate. Oare pot să spun că Timişoara a devenit „mai casă” decât Alba Iulia după un singur an de facultate ? Se pare că, cel puţin din acest punct de vedere, răspunsul este da. Acest articol poate e slab din punct de vedere calitativ (mai mult ca sigur), dar e dedicat celor trei „aventurieri” care şi-au băgat picioarele în guvernul Boc şi în tot ce ţine de ţara asta şi au ales să plece la mai bine, deşi le va fi foarte greu la început.

Bă, mi-e dor de voi ! Când aveţi vacanţă să mai treceţi şi pe aici ?

Azi sunt foarte emotiv...


Sprite - Sunt singurel1
Asculta mai multe audio diverse